FILIT- Un sport pentru iubitorii de literatură

După maratonul FILIT, a trebuit să mă așez confortabil în fotoliu, cu ceașca de ceai în dreapta mea și cu degetele dezmorțite, pentru a medita la frumusețea, pe ritmuri de jazz, a literaturii care a transformat Iașul, în sfârșit, în actorul principal al piesei, acest rol potrivindu-i-se de minune.

Culorile inimii

Oare cât de colorate sunt inimile noastre? Suntem asemeni acului care încearcă să aleagă cărările cele mai bune pentru a ajuta ca produsul finit să fie unul superb şi plin de viaţă.

Aprecierea literaturii

Indiferent dacă este vorba de literatură clasică, modernă, română sau străină, cei care citesc zilnic sau ocazional apreciază într-un mod aparte cărțile. Țin cont într-o oarecare măsură de calitatea hârtiei, rezistența coperții sau de rezumatul de pe coperta de pe spatele cărții dar, cel mai mult țin la conținutul cărții.

Ce (nu) arătăm lumii

Ne-am obișnuit din ce în ce mai mult să ne repetăm în oglindă că suntem persoane puternice și că putem supraviețui mult mai bine decât scrie în ghidul de supraviețuire, ba chiar avem mai multe soluții.

O lume. O viață. O urmă.

Foile de ziar cu semnătura mea au început să se îngălbenească. Am întins mâna să fac cunoștință cu tine, lume dragă care mi-ai promis prietenie veșnică și mi-ai dat cadou un zâmbet care a început să se pietrifice.

sâmbătă, 30 iulie 2011

Rehabilitation or to go on?

Stiu, suna exagerat. Dar totul are legatura cu acest cuvant. Vicii. Fiecare persoana are cateva vicii, rele sau mai putin rele. Oricum ar fi nu sunt prea bune, dar este greu sa recunosti. Pacatul mic sau mare e tot pacat, viciile mici sau mari sunt tot vicii.

De fiecare data cand ne gandim la dependenta vedem doar partea cu drogurile, tigarile (moda tineretului din ziua de astazi), bauturile s.a., insa nu despre ele este vorba.

As dori sa ma refer la micile dependente zilnice incepand de la a bea Coca Cola sau Pepsi pana la a manca shawarma de la Mado zilnic pentru ca iti place sosul de usturoi. Stiu, acum ridici o spranceana folosind expresia "Give me a break!", dar e rea dependenta, seriously!

Nu vad un lucru rau daca mai bei cate o sticla de Pepsi, cafea (sau cappuccino), Coca Cola, folosesti un anumit parfum (delicata dependenta), sau mananci de la McDonalds pentru ca are oferta la meniu un pahar de sticla de mai multe culori avand imprimat "Property of Coca Cola Bottling Co."

E destul de greu sa te lasi de ceva ce te-ai obisnuit, fie ca e vorba de mancare, bautura, haine sau clisee. Important este sa stii ce vrei, daca nu stii ce vrei...mai cauta raspunsul.
Suntem intr-o lume evoluata de la Burebista, cel putin avem credinta ca asa este, insa a manca ecologic nu inseamna ca o sa traiesti mai mult decat Moise. Mancare ecologica. Invazie in prostie. Cum cred saracii oameni ca o mancare cu ambalaj pe care scrie ecologic o sa ii mentina sanatosi si nu vor vizita medicul. Dar asa e omul, se lasa formatat mai usor ca o discheta.

Tinerii sunt prinsi de valul plecatului in strainatate pentru ca nu vor la o facultate unde se invata ci o facultate ca sa aiba numele de student. Uite asa (!?), o facultate unde nu este mult de invatat. Pretentiosi. Unde au ei impresia ca e usor, nu stiu (m-as amuza si as zice o facultate unde intra miile de studenti. Dar sa nu fiu rautacioasa, ma abtin). Inca incerc sa aflu de unde e gandirea asta pentru ca un lucru e cert: nu e comunista. Comunistii ar analiza putin situatia si ar vedea ca nimic nu se ofera pe gratis. Ehe, ar zambi babuta, membra al partidulului socialist roman la argumentul asta.

Aici e nevoie de o zguduiala mare pentru a-i trezi din visul "Scoala vedetelor". Ce dependenta idioata! Dependenta de capsunari, menajere sau de a merge cu "busul la job". Ca doar na, suntem englezo-romani, ce mai! Bazinga!

Dependenta, bat'o vina! Incercarea de a fi cat mai perfect creaza dependenta, insa uiti lucrul cel mai important: nimeni nu e perfect.

Inca de mici ne dorim sa ajungem oameni de succes, sa avem o cariera ca nimeni altul, sa fim oameni publici importanti...Uneori, lucrurile nu mai stau ca in visele de copil, poti ajunge un om de succes dar poate in sensul opus visului copilaresc. Cand eram mica vroiam sa ma fac doctorita (culmea, ca toate fetitele) si uite ca nu umblu cu seringa in mana ci cu reportofonul, locul opus medicinei...jurnalismul. Oricum ar fi suntem dependenti unii de altii, o "dependenta independenta".

A-ti da silinta intr-un mod exagerat creaza dependenta.

Daca am analiza fiecare punct din viata si am face o lista cu dependentele noastre, am ramane mirati cate avem.

Poate de unele nu vom scapa niciodata. Poate nici nu trebuie...:)

vineri, 15 iulie 2011

La un ceai, iti spun tot!


"Sst! Nu trebuie sa mai spui la nimeni ce ti-am spus", ii sopteste fata prietenei sale intr-o dimineata friguroasa de iarna la savurarea unui ceai fierbinte.
Masuta de lemn masiv lucrata manual de tatal sau este ocupata de ceainicul chinezesc primit cadou impreuna cu cescutele cu imprimeu specific. Aburul din ceaiul fierbinte incalzeste atmosfera.
La o ora matinala, pierderea timpului cu barfe i se pare cel mai relaxant moment din viata.
Weekend. Nu mai trebuie sa indeplineasca rutina zilnica de pregatire pentru a merge la serviciul primit in urma unui interviu care a debusolat-o total in ceea ce priveste cariera.
Dupa ce a gustat ceaiul, lasa usor ceasca pe farfuria sa speciala fara a face un zgomot prea mare si incepe sa isi planga de mila. Nimic din ce are nu pare sa o multumeasca si incepe sa invidieze tot ce au cei din jur. Nu se abtine, cu vorbe rauvoitoare incepe sa analizeze fiecare persoana din jurul ei, chiar si cei sub eticheta "prieteni".
De fapt ea nu stie ce inseamna prietenie pentru ca vorbele ei ajung prea departe decat ar fi normal. Prietenia cumparata la reduceri nu este de buna calitate.
Cealalta fata se aseaza mai bine in fotoliul visiniu de piele si asculta cu atentie "lucrurile" noi de pe "piata". Barfele la un ceai pentru ele au devenit o dependenta. Au trecut de mult de faza incipienta, in care tratarea era mult mai usoara si mai putin dureroasa.
Reteaua de socializare face parte din mediul lor. E sursa lor de alimentare.
A visa la Feti Frumosi, este un basm pentru fete, insa ea, a vrut sa plece din lumea basmului spre Gossip Girl, serialul feminin in care barfa ii controleaza pe toti. In Upper East Side totul se rezuma la dominatie.
Dar in viata reala lucrurile stau altfel.
La un pocnit din degete,ai disparut..si tot ce lasi in urma ta este singuratatea unor alte marionete ca si tine…Oamenii nu alearga ca sa auda cat mai multe despre tine, rolul lor in viata e atat de diferit de al tau: ei au vise de indeplinit si tinte de atins. Gossip pentru unii este un virus tinut departe.
Se ridica de pe scaun si incepe sa se plimbe prin camera. Nu mai are stare, barfa incepe sa ii macine sufletul. Tuseste de vreo doua ori! Insensibilitatea si egoismul pe care il afisa de fiecare data cand iesea in lume dispare precum aburul de la apa fierbinte pusa in ceai. Incepe sa se enerveze pe asa zisa ei prietena pentru ca niciodata nu i-a spus sa nu mai barfeasca. Cine se aseamana se aduna, zice un proverb romanesc.
"De ce le place oamenilor barfa? De unde aceasta dorinta?". Biblioteca mica din camera ei nu o poate ajuta sa gaseasca raspunsurile.
Alcoolicul ii este atat de greu sa iasa in lume fara sa profite de fiecare invitatie "la un paharel", dependentul de droguri nu face fata lumii reale, barfitorii...ies in lume cu capul ridicat, afisand o modestie falsa si lipsiti de prieteni adevarati.
Insfaca prima rochie din dulap si pleaca la o plimbare.
Povestioare si glume la care toata lumea se amuza. O atmosfera degajata si nicio vorba rautacioasa. Se simte marginalizata. Era atat de evident. Nimeni nu o suporta pentru ca era o barfitoare.
"Barfa ta i-a afectat candva, acum au devenit indiferenti. Problema ramane insa la tine. Acum pe tine te afecteaza"...
Pleaca. Niciunul nu observa...
Isi da seama de situatia in care se afla dar trezirea, din pacate nu si-a facut aparitia.

P.S: Acest articol este o fictiune in ceea priveste locul, timpul si modul in care se petrece actiunea. Povestea oamenilor barfitori este bazata pe fapte reale, avand pentru fiecare persoana din aceasta categorie cate un deznodamant unic.

luni, 4 iulie 2011

Are you still dreaming?

You always have two choices when you wake up.
1. wake up & sleep again
& continue dreaming
or
2. wake up & stand up
& make your dreams come true.

Visele traiesc doar daca sunt hranite.
Iluziile cat si deziluziile ne pot duce la nebunie, la o viata rupta de realitate. O lume separata. Ignorand iluziile si pasind peste deziluzii, ne putem mentine in interiorul societatii.
Ratiune?...
Da, cu ajutorul ei poti face distinctia ce anume este adevarat si ce nu fara sa fii nevoit sa intrebi un alt om daca persoana de langa tine e reala. "Suspiciuni in privinta oamenilor noi", ai completa ironic.
Fiecare din noi are un vis. Nu corecta spunand ca ai avut, tot ai chiar daca te incapatanezi ca un catar. Asta ne ajuta sa inaintam zilnic, ne incurajeaza in fiecare dimineata sa ne confruntam cu problemele zilnice. Dar cate vise ai avut din copilarie...oh! atat de multe ca nici nu le mai tii minte. Visul de a deveni doctorita, fotbalist sau politist. Anii au trecut si iti doreai sa devii cat mai bun/a, umpleai caietele de matematica cu exercitii din cartea cu probleme de matematica pentru clasa a VIII-a. Timpul se scurgea atat de repede si tu nu te saturai sa mazgalesti formule matematice.
Apoi lumea se scufunda in haos...Acuarelele erau din ce in ce mai folosite. Pensulele de toate marimile, foile A4 si A3, panza si sticla asteptau sa fie folosite. "Cat de frumos pictezi. Ai talent!". Inima iti crestea din ce in ce mai mult si visul devenea din ce in ce mai puternic. Un/O pictor/ita faimos/oasa o sa devin!. O sa studiezi arta pe bancile facultatii, la Palatul Copiilor sau acasa unde nu mai este loc pe pereti din pricina picturilor tale. Este o adevarata arta sa poti reprezenta lumea in haos.
Lumea scufundata in haos precum Titanicul a devenit rea. Oamenii au devenit niste brute. Prefera sa ramana prinsi in piesa de teatru a tragediei. S-au obisnuit cu acest tip de viata devenit model. Nu stie cand i-a devenit model, dar stie ca se ghideaza atat de mult dupa el precum un dependent de droguri: se linisteste pe sine ca sunt "legale" si nu incalca nici o regula.
A uitat de regula moralitatii.
Rautatea incepe sa capete zilnic mai multa putere iar ei, oamenii, uita ca au avut candva un vis...Un vis care i-a ajutat sa zambeasca, sa treaca peste greutati. Era o fericire in doze mari. De ce s-a diminuat?
Pentru ca au uitat sa mai viseze. William Wilberforce, un politician englez, a luptat intreaga sa viata pentru eliberarea sclavilor. Pentru ca sclavii erau de fapt oamenii iar cei care sustineau sclavia erau niste animale. “So enormous, so dreadful, so irremediable did the Trade's wickedness appear that my own mind was completely made up for Abolition. Let the consequences be what they would, I from this time determined that I would never rest until I had effected its abolition.”
Dedicare! De asta avem nevoie pentru a ne hrani in continuare visele. Am trecut de perioada copilariei in care faceam colectie de vise si eram atat de nehotarata in privinta viitorului. Nu e chiar asa o limpezire a planurilor dar, exista acolo un vis sau mai multe visuri care ma ajuta sa continui.
Pe fata noastra trebuie sa se vada bucuria ca am dus planul la capat nu dezamagirea pentru ca am renuntat prea devreme.
Vremea va trece iar tu vei sta alaturi de familia ta, iubitul tau care te-a ajutat sa iti continui visele si sa ti le indeplinesti. Baby, you are my dream come true...:)
Toti avem o dependenta. Dulce e dependenta de visele care ne ajuta sa crestem.