FILIT- Un sport pentru iubitorii de literatură

După maratonul FILIT, a trebuit să mă așez confortabil în fotoliu, cu ceașca de ceai în dreapta mea și cu degetele dezmorțite, pentru a medita la frumusețea, pe ritmuri de jazz, a literaturii care a transformat Iașul, în sfârșit, în actorul principal al piesei, acest rol potrivindu-i-se de minune.

Culorile inimii

Oare cât de colorate sunt inimile noastre? Suntem asemeni acului care încearcă să aleagă cărările cele mai bune pentru a ajuta ca produsul finit să fie unul superb şi plin de viaţă.

Aprecierea literaturii

Indiferent dacă este vorba de literatură clasică, modernă, română sau străină, cei care citesc zilnic sau ocazional apreciază într-un mod aparte cărțile. Țin cont într-o oarecare măsură de calitatea hârtiei, rezistența coperții sau de rezumatul de pe coperta de pe spatele cărții dar, cel mai mult țin la conținutul cărții.

Ce (nu) arătăm lumii

Ne-am obișnuit din ce în ce mai mult să ne repetăm în oglindă că suntem persoane puternice și că putem supraviețui mult mai bine decât scrie în ghidul de supraviețuire, ba chiar avem mai multe soluții.

O lume. O viață. O urmă.

Foile de ziar cu semnătura mea au început să se îngălbenească. Am întins mâna să fac cunoștință cu tine, lume dragă care mi-ai promis prietenie veșnică și mi-ai dat cadou un zâmbet care a început să se pietrifice.

vineri, 30 iulie 2010

Character of the week...



Scrisoare catre destinatar, dar fara intentia de a fi trimisa..:)


Draga Lady Gaga...
Ne uimesti cu vocea ta extraordinara care poate fi "cufundata" de toti cei care vor sa cante sub dus. Ne improspatezi memoria ca melodiile tale sunt cunoscute..
Multumesc "artisto"...abia astept sa devii o starleta...
Multumesc ca distanta nu tine cont. Multumesc ca ocupi timpul radiourilor noastre care dau pe repeat melodiile tale. Obligati sa ascultam "Alejandro..." in fiecare zi. Inchid radio. De ce? Din pricina ta, versurile tale patetice sunt..."adorabile".
Trebuie sa remarc faptul ca incerci prin etravaganta ta sa ne arati ca suntem diferiti...din fericire. Bine ca trebuie doar sa ne amuzam de tine si nu suntem nevoiti sa purtam o cutie de carton in cap si sa ne imbracam in hartie creponata. Poate ai uitat ca noile tendinte se imprima in lume in limita normalului. Ai uitat detaliul asta! Abia acum inteleg importanta jeansilor mei.
Nu stiu cine te-a descoperit si nici faptul ca erai o fata "draguta" inainte, ci prezentul e mai important. Nu stiu cat de mult te agreaza americanii, pe ei ii plictisesti mai des dar ai ajuns cunoscuta chiar si in Romania!
Off!! Unde e Romania de altadata care nu auzea nimic?
Imi este dor de acele vremuri.
Ramai cu bine!

duminică, 25 iulie 2010

20 SEC READ: The pencil


Un baiat vazuse ca bunica sa scrie o scrisoare. La un moment dat intreaba:
"Scrii o poveste despre ce am facut? Este o poveste despre mine?"
Bunica sa s-a oprit din a scrie scrisoarea si ii spune nepotului:
"Scriu despre tine, de fapt, dar mai important decat vorbele este acest creion pe care il folosesc. Sper ca vei fi ca acest creion cand vei creste."

Intrigat, baiatul s-a uitat la creion. Nu parea a fi asa de special.
"Dar e la fel ca celelalte creioane pe care le-am vazut vreodata!"

"Asta depinde cum privesti la lucruri. Are cinci calitati care, daca reusesti sa te tii de ele, te va face o persoana care este intotdeauna in pace cu lumea."

"Prima calitate: esti capabil de lucruri marete, dar nu trebuie sa uiti niciodata ca exista o mana care iti ghideaza pasii. Noi numim acea mana Dumnezeu, si El intotdeauna ne ghideaza in conformitate cu vointa Sa."

"Cea de-a doua calitate: din cand in cand, m-am oprit din scris si am folosit o ascutitoare. Asta a facut sa sufere putin creionul, dar dupa aceea, el e mult mai ascutit. Deci si tu, de asemenea, trebuie sa inveti sa suporti durerea si intristarea, pentru ca te vor face o persoana mai buna."

"Cea de-a treia calitate: creionul intotdeauna ne da voie sa folosim o radiera pentru a sterge orice greseala. Asta inseamna ca daca vom corecta ceva ce am facut nu este necesar un lucru rau; ne ajuta sa ne pastram pe drumul dreptatii."

"Cea de-a patra calitate: ceea ce conteaza cu adevarat la un creion nu este faptul ca e facut din lemn la exterior, ci grafitul de dinauntru. Deci intotdeauna fii atent ce se intampla inauntrul tau."

"La final, cea de-a cincea calitate a creionului: lasa intotdeauna un semn. In aceelasi mod, tu ar trebui sa stii ca tot ce vei face in viata va lasa o urma, asa ca incearca sa fii constient de acest lucru in fiecare actiune de a ta."

source: “Like the Flowing River” by Paulo Coelho

joi, 22 iulie 2010

Telenovela Ceausescu...


Nu am vrut sa discut despre asta, am vrut sa las locul ziarelor, site-urilor, televiziunilor sau oricarui tacam din media. Dar incepe sa imi afecteze auzul acest subiect.
Eehe, Romania tanjeste la subiecte BOMBA!! Subiectul Madalina Manole a ajuns pe locul II, ati lasat-o pe saraca fata cu parul de foc fara emisiuni "Fata draga nu fi trista".
In numai 24 de ore, o tara intreaga a fost intoarsa cu susu'n jos, degropand vii si mortii.
Dar nu numai romanii sunt in pana de noutati, asa ca strainii mai "saracaciosi" de news au ales sa mai vorbeasca despre noi: romanii si trecutul nostru tumultuos. Lovitura de stat s-a facut auzita, acum, dupa 20 de ani. Nu se informeaza indeajuns, dar din dorinta de stire, de noutate, publica cateva cuvinte si ajunge prin urmare ca "tovarasul" Ceausescu a fost un dictator...nici pe departe roman ci...bulgar. De unde atata interes international pentru dictatorul nostru scump si drag?
Am vrut sa scapam de regimul comunist, ati plans de neajunsuri si l-ati criticat pe dictator in toate modurile posibile. Nebunia lui de a conduce tara in modul cel mai crunt, asemeni unui Hitler, au facut romanii sa nu mai reziste presiunea. Revolutie!!
Nu ne mai intereseaza asta acuma, ne preocupa faptul ca "de ce nu au fost trecuti in registru moartea lor?", "oare sunt ei cei ingropati acolo?" si avem presupuneri ca au trait undeva ascunsi, ei de fapt se aflau..acolo, acolo..oare...oare... Nu, ei nu sunt morti, traiesc pe insulele Caraibe...lucrand la noul film "A Nightmare on Elm Street" in productia Sergiu Nicolaescu. Elodia, ai primit si tu un rol? P.S: Cei care doresc mai multe detalii, ii pot contacta pe facebook...sunt conectati 24 de ore din 24..adaugand poze de la sedinta photo pentru revista Elle.
Ne credem in seriale politiste, cautam dovezi cum de X spune ca a luat cadavrele de acolo, dar individul Y spune cu certitudine ca el le-a luat de dincolo. Ne bazam pe vorbele unui securist, si dintr-o dorinta ascunsa de comunisti, se doreste adevarul, "romanii simt ca vor adevarul in viata lor, ca doar a fost un om de stat".
Au trecut momentele in care se impuscau ca niste chiori si il huiduiau pentru ca primeau putin..dar romanul se schimba pe zi ce trece. Acum se aminteste doar despre cum a trait, copilaria lui Nicolae Ceausescu, modul de trai. De ce sa se aminteasca numai despre Ion Creanga. Cartea de basme are loc si pentru tovarasu'.
I-ati ridicat statuie omului care l-ati dat jos, care l-ati omorat pentru neajunsurile VOASTRE...Acum ii vizitati casa parinteasca si va pozati cu statuia cu umerii lati.
O lovitura exagerat de grava, malaria prostiei, a lovit Romania. V-ati stricat la minte? Daca asa a fost dintotdeauna...atunci e grav, Dan Diaconescu se potriveste la putere...Tara OTV-ului. Deshumati-l si pe Stefan cel Mare, Mihai Viteazu...poate nu e acolo..

miercuri, 21 iulie 2010

Un zahir...


Vad din ce in ce mai mult...Oameni care renunta, durerile sufletesti ii apasa, ii macina din ce in ce mai mult...renunta la viata fara a mai conta ce lasa in urma. Tineri pierduti in largul necunostintei, copii abandonati, civili masacrati, nevinovati in inchisoare, batrani singuri, betivi in santuri, nebuni la putere. Ajungi sa ceri ajutorul, ceea ce ar inseamna pentru lume o "umilinta"...din pacate, multi uita ca a cere ajutorul inseamna a apela la o mana, un umar pe care sa te sprijini si nu numai "e totul in regula" iti poate oferi. Nu te ajuta din mila, te ajuta pentru ca isi doreste sa faci pasii in viata alaturi. Soseaua e indeajuns de lata pentru a incapea. Nu vor fi locuri de accidente rutiere, va fi loc doar de depasiri pentru a ajunge la punctul stabilit...nu trebuie sa te opreasca vocea parerii de rau...alearga...spre destinatie...spre vis. Nu viata e plictisitoare, nu oamenii sunt monotoni, nu actiunile sunt rutina...tu ai uitat dorinta de viata, ai uitat gustul dulce al sucului cand adaugi cateva cuburi de gheata atunci cand vremea de afara nu te lasa sa respiri mai mult pe minut, ai uitat expresia fetei atunci cand te simti o/un invingator/oare ca ai reusit sa "te mentii" treaz/a pentru a vedea rasaritul, moment in care nu poti sta indiferent/a, fara sa exprimi o mica schita de uimire pe fata, ai uitat ce inseamna bucuria atunci cand primesti cadouri, ai uitat rasuflarea si umflarea in pene atunci cand faci un lucru bun, ai uitat...
Ai uitat ce inseamna sa pretuiesti viata... sa vezi clar adevarata insemnatate a momentelor. Bucuria de a le trai intens, fiecare moment... nu mi-as dori sa le pierd, sa nu mai faca parte din viata mea...chiar daca vor fi zile in care singurele lucruri pe care le vad relevante in viata mea vor fi defectele si modul in care ma vad...inving, pentru ca stiu ce fel de sculptura sunt. Am formele necesare de a trai...stiu ca am trecut de imposibilitati si am ajuns la punctul in care posibilitatile sunt posibile.
"Stiu ca Dumnezeu m-a asezat in focul suferintelor. Am acceptat loviturile de ciocan pe care mi le-a dat viata si uneori ma simt la fel de rece si nesimtitoare ca apa care provoaca suferinta otelului. Dar nu cer decat un lucru: "Dumnezeule, nu ma lasa pana ce nu voi fi reusit sa iau forma pe care o astepti de la mine. Incearca cum crezi ca e mai bine, cata vreme ai sa doresti, dar nu ma arunca in gramada de fier vechi a sufletelor." [Paulo Coelho]
Asta m-a facut sa pretuiesc mai mult...nisipul care imi gadila picioarele realizandu-le cea mai santoasa pedichiura, mainile care pot realiza cel mai pretios masaj dupa o zi "incordata"...pupicurile care imi acopera fata...Micsorez ochii cand imi spui ca ii am mari, insa ii fac si mai mari cand imi povestesti ceva "breaking news" pentru CNN-ul meu personal si cand citesc curioasa din carte pentru a afla mai multe, pentru nu lasa foile necitite...rad de prostioarele facute din neatentie, ma amuz de ameteala in vorbire, ma intristez atunci cand nu reusesc ceva sau cand primesc mai putin decat consider ca meritau eforturile mele. Uneori ma epuizez pentru a face "tot ce imi sta in putinta", alteori imi plang de ciuda ca nu trebuia sa irosesc timpul, de fapt nu era o irosire...dar in acel moment e singura afirmatie convenabila.
Chiar si "renuntatorii" au un vis...eu am unul care nu poate fi trecut cu vederea, nu pot considera ca nu exista odata ce imi doresc asta...si tu esti la fel...suntem egali in asta, ai un vis, mai multe poate, dar nu renunti la ele pentru ca sunt visele tale, e ceva personal care a/au inceput...sa faca parte din tine. Nu sunt insesizabile, odata ce ai intrat in legatura, ajunge sa te preocupe, incet-incet, toate gandurile iti sunt concentrate la el/e, nimic altceva nu iti mai trece prin minte...un zahir. Ori e ceva normal ori anormal...Lumea e adevarata, indiferent de circumnstante.
Daca ai impresia ca scriu texte "indrumatoare" pentru ca asta stie "toata lumea cel mai bine sa faca" te inseli...nu scriu numai pentru incurajarea altora, ma incurajez si pe mine prin intermediul asta... nu pentru ca "asta stiu sa fac cel mai bine" pentru ca ar insemna sa mint...nu asta e atuul meu, revin doar la denumirea de un simplu articol postat pe blog.

miercuri, 14 iulie 2010

Blestemul MM...


Un cocktail de medicamente, asa a disparut una dintre cele mai iubite dive din istoria umanitatii, Marylin Monroe. Asa se pare ca s-a incheiat si viata Madalinei Manole. Coincidenta sinistra, cele doua aveau aceleasi initiale.
La data de 10 aprilie 1962, la aproape trei saptamani dupa weekend-ul petrecut alaturi de presedintele John F Kennedy la Palm Springs, Monroe avea stabilita o intalnire cu Henry Weinstein, scenaristul noului ei film, "Ceva, ceva, tot o iesi". Ce nu stia Weinstein era ca Marilyn suferea o depresie, dupa ce presedintele a respins-o, scrie Randy Taraborrelli in cartea sa "Viata secreta a lui Marylin Monroe".
Cu o zi inainte de programata intalnire, Marilyn radia si arata sclipitor la repetiile organizate la studiourile Fox. Dar chiar in ziua intalnirii pe care o avea programata cu Weinstein, a intarziat, iar scenaristul i-a telefonat. Diva nu a raspuns intr-o prima faza apelurilor acestuia.
Intr-un final, a raspuns cu o voce stinsa, "sunt bine", dar nu era deloc asa. Alarmat, Weinstein l-a sunat apoi pe psihiatrul Ralph Greenson, care o trata pe Marilyn de schizofrenie. Amandoi au plecat imediat catre resedinta actritei din Brentwood, Los Angeles. Au gasit-o intr-o coma provocata de medicamente. "Era aproape goala. Era mai mult moarta decat vie. Nu stiu cum, doctorul Greenson a reusit s-o readuca la viata", povesteste Weinstein.
Marilyn a luat un adevarat cocktail de medicamente: Nembutal, Demerol, Libirum si cloralhidrat.
Scenaristul a incercat sa amane inceperea filmarilor si a vorbit in acest sens cu mai marii de la studiourile Fox. "Nu, daca opream filmarea unei pelicule de cate ori facea Marilyn o criza, n-ar fi terminat nici macar un film" au raspuns acestia.
Cu patru ani inainte de aceste incidente, Marilyn mai trecuse printr-un eveniment asemanator. Ceea ce demonstra ca suferea de o boala psihica.

"Teorii" despre moartea sa

De-a lungul vremii s-a zvonit ca Monroe ar fi fost ucisa de Bobby Kennedy sau la ordinul acestuia dintr-un motiv simplu: nu voia ca numele familiei sa fie patat. S-a mai vehiculat ca Peter Lawford, Dr Greenson sau Mafia ar fi ucis-o.
Ramane un mister de ce autoritatile au fost contactate la doua ore dupa ce Marilyn a fost gasita, si nu imediat. In plus, oricat de ciudat ar parea, nu s-au gasit urme de supradoza de medicamente in stomac. Unii spun ca Monroe se obisnuise cu o cantitate impresionanta de medicamente.
Sursa:Crimetime

luni, 12 iulie 2010

Au castigat pe cantecul vuvuzelelor...


Finala Campionatului Mondial de Fotbal FIFA 2010: S-a jucat, s-a castigat. Dupa mari infruntari, dupa sunetul vuvuzelelor suportate in stadioane si "perioade foarte dificile pentru echipa" cum ar spune crainicul nostru, titlul a ajuns in mainile Spaniei.
Au personalitate...fara nici o indoiala, acum ea este asezata pe piedestal.
Au avut un mic impuls cu previziunea caracatitei Paul...nu se poate garanta pe ceea ce "vede" cefalopodul, dar poate acest lucru i-a intarit in a-si dori din ce in ce mai mult cupa. A fost o coincidenta! Puneti un sac de mancare si iti va spune cine castiga. Poate ar trebui sa apelam si noi la "serviciile" majestatii sale. :))
Nu putem neglija Olanda...doar pentru ca au obtinut locul 2, nu e considerata slaba. A intrat cu forta, a jucat cu forta si s-a mentinut in forta. Au avut mari oportunitati...oprite la momentul potrivit de portarul Casillias, o prestatie buna in aceasta finala, a dat dovada de profesionalism si a mentinut spiritul echipei.
Ce cuvant imi trece prin minte atunci cand vorbesc despre Olanda?: Faulturi. Repezirea, brutalitatea pe care au aratat-o ajunsese la un moment critic iar dupa golul istoriei au accentuat.
Spania cu miscari fine, cu scapari multe, mingea "s-a lipit" de piciorul jucatorului la momentul potrivit.
Olandezii privesc lung la trofeu inghitind in sec...spaniolii plang de bucurie si lustruiesc trofeul. Pentru prima data in istorie...merita sa straluceasca pentru spanioli!

sâmbătă, 10 iulie 2010

Da bine pe sticla...


Daca discutam despre stiri "must" si despre memorii, asta e stire despre ceea ce se vorbeste cel mai mult in tara noastra numita Romania.
Bote...alintat de media, dupa marele show cu domnisoara lui blondina vrea...suflet pereche. Dar nu un oarecare suflet pereche ci unul filtrat prin urechile tv-ului, sa dea bine pe sticla, iar el ca un erou imbracat cu haine cat mai deocheate,sa-si salveze printesa din ghearele balaurului cu ajutorul unui trandafir.
Uite asa reputatia de mare designer(chiar il apreciez din acest punct de vedere), asupra careia trebuia sa iti mentina privirea a decis sa ia parte la comedie.
"Printesele": Fetele care vor sa apara cat mai des pe posturile de televiziune, fetele care sa se mandreasca cu banii lui Botezatu...ee, dar nu! e "fila din viata lor", ele plang in direct, sufera...si chiar "li se rupe inima" .
Uite asa are si Bendeac(respect :D) un rol in emisiune, nu ca are ceva cu el dar iese in evidenta cu stralucirea de actor principal in propria piesa de teatru mediatica: "Burlacul".
Cade cate o stea in prostie...pacat, era baiat bun! :))

luni, 5 iulie 2010

Soarele se va trezi din somnul adanc...


Stirea cu cel mai mare grad de interes primita din parte celor de la NASA (Nasa warns solar flares from 'huge space storm' will cause devastation) a bulversat o lume intreaga. "Lumea" cu componentele ei ne pregatesc inca o supriza, daca tot s-a vorbit de incalzirea globala...catastrofa e legat tot de incalzire. Dar una mai diferita.
Activitatea solara va deveni mai intensa intr-un viitor apropiat, se vor produce intreruperi de curent, intreruperi ale canalelor de comunicare, va afecta si sanatatea oamenilor din cauza radiatiilor, echipamentele spitalelor, sistemele bancare si traficul aerian...fiecare detaliu.
In aceasta perioada in care oamenii sunt dependenti de tehnologie: nu pot trai nici un moment fara telefonul mobil, fara internet...va da peste cap toate activitatile umane.
Cercetatorii de la NASA, nu pot spune cand anume se va intampla acest lucru si nici cat de tare va afecta. Insa exista o data presupusa in care pamantul va fi lovit de explozii solare: 2013.
Pentru a intelege gravitatea problemei s-a facut o paralela cu dezastrele naturale legate de uraganul Katrina. Atunci cand furtuna a provocat dezastre de milioane, statul a oferit ajutor economic...insa comparativ cu acest caz "pagubele economice vor fi de 20 de ori mai mari" (Dr Fisher, director al diviziei de heliofizica din cadrul NASA).
Savantii americani avertizeaza si asupra faptului ca zone intregi ale globului vor ramine fara electricitate pe perioade nedeterminate…
Esentialul este: masuri de precautie.
Cat de mult va intelege lumea? Vor reactiona la acest apel sau vor astepta momentul si vor privi uimiti exprimand nestiinta?

sâmbătă, 3 iulie 2010

Fragmente dintr-un borcan cu miere...

Se asterne o tacere numita relaxare, probabil cu mai multe articole pe blog, o perioada care presimt ca va dura putintel(asta doar in cazul in care nu voi reusi sa stau locului) pana cand voi reveni la facultate sau pana voi pleca din nou spre meleaguri necunoscute...M-am tolanit intr-un fotoliu, am laptopul conectat la internet, am sticla de pepsi langa mine si o sa ascult muzica non-stop, o sa citesc un ziar "bine cotat" sau voi mai butona telecomanda pe canalele de televiziune cu stiri de calitate, ca poate asa...doar asa...va trece timpul mai repede si voi mai evada din "celula".
Nu dau delete nici repeat pentru ca va veni o vreme in care voi avea minunatii de adaugat la viata mea colorata sau alb negru. Dupa un an de schimbari fast food, noi prieteni care au intrat in viata mea cum am pasit pe pamant strain( primind zambete si imbratisari). Initiati cu spaghette bolognese, le-am sarbatorit ziua in parc si i-am batut cu spuma pana se umfla parchetu'. De precizat si noptile "folosite" incercand sa organizam un eveniment cu oameni obisnuiti pentru oameni obisnuiti. O sa duc lipsa sa vorbim in codul morse cu vecina...(abia astept sa va revad :X).
"Fiecare lucru la vremea lui"...cam asa s-a si intamplat. Dupa un an de invataturi: cursuri imposibile, seminarii inutile si laboratoare interesante, un amalgam de colegi care la sfarsitul anului ii poti clasifica "in" or "out". Am invatat sa "utilizez" armamentul de a vorbi cu oamenii, de a-i intervieva, de a le "stoarce" informatiile necesare...sunt inca un novice. Am experimentat stresul sesiunii peticita de notiuni confuze si de neclaritatea termenilor. Am simtit spiritul echipei in proiecte realizate in locuri respectate de oameni care se respecta. Ma amuz de fiecare data cand ma gandesc la asta.
Era sa uit! Transportul zilelor noastre, chiar ca voi duce lipsa sau mai bine zis a venit si bine meritata pauza de la inghesuiala. Macar ne-am boierit cu un abonament care il falfaim in fata controlorilor care cer biletul/abonamentul la cercetat.
Alaturi de fetele care fac parte din celula 14, am trait bucurii, tristeti dar cel mai de pret e ca am fost impreuna pe tot parcursul anului. Si vom reveni cu forte noi sa ne plimbam cu caruciorul in Kaufland.
Nu pun punct, nu vreau sa o iau de la capat. Orice punct are un nou inceput, la mine e diferit, nu e confuz, nu e plin de non-sens ci are o continuare cu o temelie buna. De ce punct si de la capat? Mai bine to be continued, fara punct, folosesc doar virgula pentru a realiza o enumeratie.
Pot scrie pagini intregi legat de memoriile dintr-un borcan cu miere, dar as realiza o carte care ar putea deveni best-seller...sunt modesta. Ma abtin!